Țesuturile vegetale definitive conducătoare și secretoare Țesuturile vegetale definitive provin din diferențierea celulelor embrionare (meristeme) și sunt adaptate pentru a îndeplini funcții specifice, esențiale vieții plantei. Două dintre cele mai specializate categorii sunt țesuturile conducătoare, responsabile cu transportul sevelor, și țesuturile secretoare, implicate în elaborarea și eliminarea diverselor substanțe chimice. 1. Țesuturile conducătoare Acestea reprezintă sistemul circulator al plantelor superioare, fiind alcătuite din celule modificate, alungite, numite vase. Rolul lor vital este de a asigura circulația apei, a sărurilor minerale și a substanțelor organice elaborate între diferitele organe ale plantei. Vasele nu sunt izolate, ci se asociază formând fascicule conducătoare, fiind frecvent însoțite de celule cu rol de hrănire (parenchim) și de susținere (fibre mecanice). În funcție de direcția de transport și natura sevei, țesutul conducător este de două tipuri: Țesutul conducător lemnos (Xilemul): Are rolul de a transporta seva brută (apa și sărurile minerale absorbite din sol de perișorii radiculari) strict într-un sens ascendent, de la rădăcină spre frunze. La angiosperme, vasele lemnoase se numesc trahee*. Acestea sunt alcătuite din celule cilindrice, moarte, dispuse cap la cap. La maturitate, celulele își pierd complet citoplasma, iar pereții lor transversali dispar, formând astfel tuburi continue. Pentru a rezista presiunilor din interiorul plantei, pereții acestor vase sunt impregnați cu lignină, prezentând adesea îngroșări ornamentale sub formă de inele sau spirale. Din structura fasciculului lemnos fac parte și parenchimul lemnos, alături de fibrele lemnoase. Țesutul conducător liberian (Floemul): Transportă seva elaborată, adică substanțele organice sintetizate în frunze în urma procesului de fotosinteză. Circulația prin floem este bidirecțională, realizându-se atât ascendent (spre zonele de creștere, flori și fructe), cât și descendent (spre tulpină și rădăcină). Vasele liberiene sunt formate din celule vii, numite tuburi ciuruite*. Deși așezate tot cap la cap, celulele își păstrează pereții transversali, care sunt însă perforați (plăci ciuruite), permițând comunicarea…