Nutriția heterotrofă la fungi și plante: saprofită, parazită, mixotrofă și simbiotrofă

(Vegetala) Funcțiile de nutriție la plante și animale - Bacalaureat Biologie

Organismele heterotrofe sunt acele organisme care nu își pot sintetiza singure substanțele organice necesare, fiind nevoite să le obțină gata pregătite din mediul înconjurător. La plante și fungi, nutriția heterotrofă se bazează adesea pe mecanisme specifice de absorbție celulară și se clasifică în patru categorii fundamentale, în funcție de modul în care este obținută hrana: saprofită, parazită, mixotrofă și simbiotrofă,. 1. Nutriția saprofită Organismele saprofite se hrănesc folosind substanțe organice provenite din organisme moarte sau aflate în descompunere (frunze moarte, trunchiuri de copaci, resturi vegetale sau cadavre). Deoarece moleculele mari, cum sunt proteinele sau polizaharidele (celuloza, amidonul), nu pot fi absorbite direct, organismele saprofite secretă enzime în afara celulei. Aceste enzime hidrolizează (descompun) moleculele complexe în substanțe simple (zaharuri, aminoacizi), care sunt ulterior absorbite. La fungi: Majoritatea ciupercilor sunt saprofite. Aici includem ciupercile microscopice (drojdiile de bere, mucegaiurile precum Penicillium și Mucor mucedo*) și ciupercile superioare cu pălărie care descompun substratul forestier,,. La plante: Deși mai rare, există și plante superioare saprofite, cum ar fi Neottia nidus-avis* (cuibul-pământului), o orhidee lipsită de clorofilă care crește în pădurile de foioase pe resturi vegetale. Ecologic, saprofitele sunt vitale pentru ecosistem, deoarece acționează ca descompunători, transformând materia organică înapoi în minerale reutilizabile de către alte viețuitoare,. 2. Nutriția parazită Parazitismul este o relație de nutriție în care un organism (parazitul) trăiește pe sau în corpul unui organism viu (gazda), extrăgând de la acesta substanțele nutritive de care are nevoie. Acest proces provoacă gazdei modificări metabolice, intoxicații prin secreția de toxine și boli. La fungi: Numeroase specii de ciuperci parazitează plantele de cultură, provocând daune economice masive prin boli numite micoze,. Exemple sunt Claviceps purpurea* (cornul secarei), tăciunele porumbului, ruginile și mana,. La plante: Plantele complet parazite și-au pierdut clorofila în cursul evoluției, motiv pentru care au adesea culori albicioase sau gălbui. Ele dezvoltă…