1. Funcționarea ochiului și viciile de refracție Sistemul optic al ochiului acționează asemenea unui aparat fotografic. Razele de lumină străbat mediile transparente și refringente (corneea, umoarea apoasă, cristalinul și corpul vitros), fiind refractate pentru a se focaliza exact pe retină. La un ochi normal, denumit ochi emetrop, razele luminoase paralele care vin de la o distanță mai mare de 6 metri sunt focalizate precis pe retină, fără ca ochiul să aibă nevoie de un efort de acomodare. Când există o neconcordanță între puterea de refracție a mediilor transparente și lungimea axului antero-posterior al globului ocular, vorbim despre ochi ametrop (care prezintă vicii de refracție). Miopia Miopia este un viciu de refracție care se manifestă prin vederea neclară a obiectelor situate la distanță. Mecanism și cauze: La ochiul miop, focalizarea razelor luminoase se realizează înaintea retinei**. Acest fenomen apare fie din cauză că axul antero-posterior al globului ocular este prea lung, fie pentru că puterea de refracție (curbura) a cristalinului este prea mare. Corecție: Deoarece razele trebuie "împrăștiate" puțin înainte de a ajunge la cristalin pentru a muta focarul mai în spate, miopia se corectează cu lentile divergente** (lentile biconcave). Hipermetropia Hipermetropia este opusul miopiei și se manifestă, în general, prin vederea neclară a obiectelor situate aproape. Mecanism și cauze: La ochiul hipermetrop, focarul razelor de lumină se formează în spatele retinei**. Acest defect rezultă de obicei din cauza unui ax optic mai scurt decât normal sau a unei puteri de convergență prea mici a cristalinului (diminuarea convexității sale). Corecție: Pentru a aduce focarul principal exact pe retină, hipermetropia necesită corecție prin purtarea de lentile convergente** (lentile biconvexe). 2. Defecțiuni de motilitate oculară: Strabismul Dacă miopia și hipermetropia țin de sistemul optic intern al ochiului, strabismul este o afecțiune de natură musculară. Globul ocular este mobilizat de un grup de șase…